Ninge!

de Otilia cazimir

Ssst! Măicuţa gerului,

Cu mânuţa îngheţată,

Bate-n poarta cerului

Şi întreabă supărată:

-Unde-s stelele de sus?

-Iaca, nu-s!

Vântul rău le-a scuturat

Şi le-mprăştie prin sat.

Uite una: s-a desprins

Dintr-o margine de nor

Şi coboară-ncetişor...

-Oare-a nins?

E un fulg şi-i cel dintâi

Şi aduce-n vânt ninsoare,

Drumuri albe peste văi,

Râs curat în ochii tăi,

Sănioare,

Zurgălăi...

Legenda tricolorului

Când Tudor Vladimirescu, marele nostru revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la luptă împotriva exploatării boiereşti dinăuntru şi a vrăjmaşilor din afară, dintr-unul din satele olteneşti de la munte a pornit, pentru a se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a trei fetiţe, una mai isteaţă ca alta.

Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fiice, iar acestea i-au dăruit câte o amintire lucrată de mâna lor, ca s-o poarte drept talisman.

Fata mai mare i-a dat o batistă albastră aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbenă ca pletele sale, iar fata mai mică, Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a mai avut timp să vopsească batista, aşa cum a văzut c-au făcut surorile cele mari.

Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste colorate în câte un buzunar al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului.

Asa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa ţara de asuprirea boierilor şi de sabia otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i dea ajutor împotriva românilor răsculaţi.

Dragomir s-a luptat ca un leu, dar iată că, în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonte i-a străpuns inima. A căzut cu faţa la duşman, aşa cum mor de milenii eroii acestui pământ.

Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l îngropa după datină, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce alor săi, în satul din munţi, obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare nimic altceva decât cele două băsmăluţe date de fetele mărişoare, iar în cel de la piept ortacii au dat peste batistuţa Ilenei, care nu mai era albă ca la început, ci roşie ca focul, pătrunsă de sângele tatălui ei.

Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi a treia albastră, le-au legat între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol în frunte, au luptat mai departe pandurii.

Şi de-atunci – aşa ne spune legenda – steagul armatei romane cuprinde aceste trei culori laolaltă. Sub faldurile for s-au făcut şi războiul Independenţei şi marea noastră Unire.

Luna

Galileo Galilei a inventat primul său telescop terestru cu refracție

Asemenea tuturor invențiilor importante ale omenirii, telescopul este unul dintre obiectele ale căror începuturi sunt înconjurate de controverse. Nu se ştie cu siguranţă cine l-a creat, dar se ştie cine și ce îmbunatățiri i-a adus.

Astfel, una dintre cele mai fructoase perioade a invenţiilor, Renaşterea, a găzduit şi apariţia primului astfel de obiect "miraculos". Istoria atribuie invenţia telescopului, în anul 1608, olandezului Hans Lippershey, manufacturier de ochelari din oraşul Middleburg, care, deşi nu se ştie dacă a fost cu adevărat prima persoană care a construit un asfel de obiect, este cu siguranţă cel care l-a făcut cunoscut lumii. Cea mai des istorisită poveste este aceea că a manufacturierul a privit, absolut întâmplător, prin două lentile suprapuse observând că imaginea bisericii din oraş era cu mult mai aproape decât în realitate, observând în detaliu chiar şi girueta (instrument meteorologic pentru determinarea direcţiei şi intensităţii vântului n.r.) montată pe turla bisericii. Astfel, primul telescop a fost gândit ca un artificiu pentru a atrage clienţii în magazinul în care se vindeau ochelari, Lippershey construindu-l dintr-un tub în care a montat două lentile de dimensiuni diferite.

Primele telescoape nu erau folosite pentru observarea cerului ci erau folosite în scopuri militare, pentru a detecta armatele care avansau sau vapoarele. Știrea despre descoperirea telescopului s-a răspândit rapid în Europa. Tehnicile de lustruire a sticlei cunoscute încă din secolul 13 au făcut ușoară construirea și dezvoltarea telescopului. Istoricii îl creditează pe omul de știință italian Galileo Galilei cu prima folosire a telescopului pentru observarea obiectelor cerești. Acesta a folosit in 1609 un telescop făcut de el însuși cu care putea mari obiectele de 20 de ori. Telescopul lui Galileo funcționează prin refracția luminii si este de asemenea cunoscut ca telescop refractar.

El a descoperit 4 luni care orbitau în jurul planetei Jupiter. In anul următor el a descoperit ca Calea Lactee are milioane de stele, a văzut petele negre de pe suprafața Soarelui și a făcut o harta a Lunii.

Fisa de lucru - Capra cu trei iezi

Citește povestea "Capra cu trei iezi"

- De cine este scrisa?
R: de Ion Creanga

- De ce se numeste asa povestea?
R:"Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte."

"Are doua mici cornite,
Coada scurta si barbita,
Bea intr-una multa apa
Oare cum o cheama?"

Cei trei prieteni

Trei fluturi, buni prieteni , se jucau pe câmpie, într-o frumoasă zi de vară; unul avea aripile albe, celălalt galbene-aurii, iar aripile celui de-al treilea erau roşii. Ai fi zis că-s trei flori vii, care se leagănă pe florile de pe câmpie. Dar iată că, în vreme ce fluturii se jucau de-a prinselea, se porni deodată o ploaie repede de vară.  Cei trei fluturaşi se grăbiră să-şi caute un adăpost. Întâlniră în drum o margaretă albă, care-şi clătină floarea sub picăturile de ploaie.

- Bună margaretă, primeşte-ne sub petalele florii tale! Noi suntem mici şi aripile noastre-s tare gingaşe, picăturile grele de apă ni le distrug.

- Sunteţi prea mulţi, le răspunse margareta. Eu aş putea primi numai pe fluturele alb, care seamănă cu mine ca un frate cu sora lui. Ceilalţi doi mergeţi mai departe şi căutaţi-vă adăpost!

Dar fluturele alb zise prietenilor săi:

         - Să zburăm mai departe! Mai degrabă voi lupta cu ploaia, decât să mă despart de voi!       

Ciresel si Ciresica

"Ciresel si Ciresica,
Doua fructe atatica, 
Rotunjoare si gustoase,
Foarte, foarte sanatoase,
Sus, pe-o cranga se jucau,
Sub soare se leganau
Pana a venit fetita 
Si Le-a rupt din pom, codita!"

Completeaza desenele cireselor si coloreaza-le:

Joc pentru copii:

Copiii sunt asezati doi cate doi, fata in fata. Isi duc palmele intinse in fata si vor trebui sa isi bata palmele in timp ce spun poezia:

“ Ciresica vinde mere
Ciresel vine si cere
Ciresica nu se-dura
Ciresel vine si fura
Cate mere a furat
Ciresel neobrazat?”

Copilul la care s-a terminat poezia trebuie sa aleaga o cifra de la 1 la 10. Dupa ce alege va continua jocul numarand pe rand, pana la cifra aleasa. Cand ajuge la cifra dinaitea celei alese, copilul la care ajunge cifra trebuie sa-l atinga pe cel care urmeaza, asfel il scoate din joc. Daca nu reuseste sa il atinga, iasa el din joc. Castiga copilul care reuseste sa ramana in joc pana la final.

Surse:
"Indrumator metodic", Ed. Pedagogica Bucuresti
"Seturi educationale", Ed Diana

Mai citeste si

• Fabula cireselor
• La cirese 
• Poezia Vara

Fabula cireşelor

Coloreaza ciresele de mai jos si spune o poveste despre ele:

Într-o zi, pe la ‘nserat

Când cireşul s-a culcat,

O cireaşă mai frumoasă

Şi o cireşică sfioasă

Tăifăsuiau fără ‘ncetare

Iar cireaşa striga tare:

La cirese - de Ion Creanga

Citim si coloram:

"Odată, vara, pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câteun cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Intru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat.

— Nu-i acasă Ion, zise mătușa Mărioara; s-a dus cu moșu-tău Vasile sub cetate, la o chiuă din Codreni, s-aducă niște sumani.

Vara-fisa de lucru

1. Care sunt lunile de vara?
2. Ce fenomene ale naturii întâlnim de obicei vara?
3. Ploaia de vara este anunțata de 

• sunete
• tunete
• clopote

4. Ordonează tablourile care reprezinta momentele unei ploi de vara:

Vara - de Vladimir Pop Marcanu

Vara e stăpâna ploii

Și a focului din soare,

Ea e zâna ce ne-aduce

Zilele dogoritoare.

În cuptorul ei se coc

Pepeni galbeni, o minune!

Piersici mari cu miez de foc,

Pere, vișine și prune.

Ploaie De Vara In Lanul Cu Maci

Degetica de Hans Christian Andersen

A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaș, dar nu știa de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare și i-a spus: "Uite, aș vrea să am un copilaș, nu poți să-mi spui cum să fac să îl găsesc?" 

- Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să știi că nu-i orz de-acela ce crește pe ogoare și pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l și pune-l într-un vas cu flori și ai să vezi ce iese. 

- Mulțumesc, mătușă - a spus femeia și i-a dat babei cinci bănuți; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz și îndată a răsărit o floare mare și frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită. 

- Ce floare drăgălașă! a spus femeia și a sărutat petalele roșii și galbene, și cum le-a sărutat, floarea s-a deschis pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că drept la mijloc ședea pe pistilul verde o fetiță mititică de tot, gingașă și drăgălașă, și nu era mai mare decât un deget și de aceea i-au spus Degețica. 

I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporași, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici ședea noaptea, dar ziua se juca pe masă.

Degetica de Hans Christian Andersen - fisa de lucru

Hans Christian Andersen a fost un scriitor danez (din tara care se numeste Danemarca). 

A fost autor de poveşti. Poveştile lui au fost traduse în peste 100 limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. 

Printre cele mai cunoscute poveşti sunt: „Prinţesa şi mazărea”, „Mica sirenă”, „Soldăţelul de plumb”, „Răţuşca cea urîtă”, ”Crăiasa zăpezilor”si nu in ultimul rand "Degetica".

1. Dupa ce cititi povestea Degeticai răspundeti la următoarele întrebări!

- Cine este Degetica ?

- Cum a venit pe lume Degetica ?

- Ce s-a întâmplat într-o seara, pe când fetita dormea în pătucul ei ?

- Cum a scăpat Degețica să nu se mai mărite cu fiul broaștei?

- Unde a găsit adăpost, pe timpul iernii, după mai multe peripeții?

- Cu cine a vrut șoarecele s-o mărite pe Degețica?

- Cine a ajutat-o pe Degetica sa scape de sobolul cel bogat care nu iubea lumina ?

- Care este finalul povestii?

2. Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor: 

gingaşă, jilvă, a plînge amar, s-au adunat la sfat.

3. Alcătuiesc propoziţii în care cuvintele “ochi”şi “broască”să aibă înţelesuri diferite.

4. Următoarele idei sunt încurcate. Vă rog să le ordonaţi conform evenimentelor întâmplate.

□ Împrietenirea cu rândunica.

□ Răpirea fetiţei

□ Întîlnirea cu Împăratul Florilor

□ Ajutorul peştişorilor

5. Ghiciti ghicitoarea mea:

Doua mame sunt pe lume
Care poarta același nume
Si au zece copilași
Harnicei și drăgălași.
(Palmele, iar copilasii sunt degetelele)

Structura anului scolar 2016-2017

Modificarea structurii anului scolar 2016-2017 a fost aprobata de noul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru. Astfel, conform calendarului anuntat de Ministerul Educatiei, scoala va incepe pe 12 septembrie 2016, iar primele trei zile vor reprezenta perioada de acomodare si vor fi cuprinse in programul "Scoala Altfel"

In perioada 12-14 septembrie, se va desfasura prima etapa a programului "Scoala Altfel", perioada in care elevii se vor acomoda cu profesorii, cu noii colegi si cu reluarea cursurilor dupa vacanta de vara. Ordinul de ministru include asadar si modificari referitoare la programul "Scoala Altfel", care va fi extins pentru o perioada de 8 zile - cele 3 la inceputul anului scolar si alte 5, pe o perioada stabilita de fiecare unitate de invatamant.

Ordinul ministrului Educatiei prevede ca anul scolar 2016-2017 are 35 de saptamani de cursuri, insumand 169 de zile lucratoare, si se structureaza in doua semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017) si semestrul al II-lea (13 februarie 2017 - 23 iunie 2017). Ziua de 15 septembrie este dedicata festivitatilor pentru deschiderea anului scolar 2016-2017.

Cursurile se structureaza in doua semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017) si semestrul al II-lea (13 februarie 2017 - 16 iunie 2017), informeaza Ministerul Educatiei. 

Vacantele elevilor sunt programate astfel: vacanta de iarna - 24 decembrie 2016 - 8 ianuarie 2017, vacanta intersemestriala - 4 -12 februarie 2017, vacanta de primavara -19-30 aprilie 2017 si vacanta de vara - 17 iunie - 10 septembrie 2017. De asemenea, in saptamana 29 octombrie - 6 noiembrie 2016, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta. Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar se incheie in data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a opta, in data de 9 iunie 2017. 

Anul scolar 2016-2017 se incheie, prin exceptie de la calendarul initial, in data de 2 iunie 2017 pentru clasele terminale din invatamantul liceal, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 16 iunie 2017.

In zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri. Unitatile de invatamant si inspectoratele scolare judetene vor marca prin manifestari specifice, conform planificarilor existente la nivelul fiecarei scoli, zilele de 5 octombrie (Ziua internationala a educatiei), 5 iunie (Ziua invatatorului) si 1 iunie (Ziua copilului).

Articol preluat de pe portalinvatamant.ro

Greierele și furnica de Jean de La Fontaine

Jean de La Fontaine (1621 - 1695), scriitor francez, celebru pentru fabulele sale.

Fabula „Greierele și furnica” este o scurtă povestire în versuri.

Și-a pierdut vara cântând Greierele, și, flămând, A văzut așa, deodată, Pornind viscolul să bată. Nu se pomenea fărâmă De gânganie sau râmă, Și nemaigăsind nimica, Dete fuga-mpleticit La vecina lui, furnica.

Secretul zborului

Ati privit vreodată păsările pe cer și v-ați gândit ca zborul pare foarte simplu? Cu secole în urma, oamenii visau sa zboare ca păsările. Unii au mers chiar mai departe și au fluturat în zadar din aripi construite din pene. Dar corpul omenesc este greu și nu are mușchii necesari pentru a zbura. Pionierii aviației au înțeles repede ca, înainte sa devina asemeni păsărilor era necesar sa înțeleagă cum zboară acestea.

Păsările zboară mai sus, mai departe și mai repede decât orice alte animale zburătoare. Multe specii pot traversa oceane și continente întregi în timpul migrațiilor. Lungimea și lățimea aripilor influențează viteza și distanta de zbor a unei păsări.

Unele animale care locuiesc în pădure pot sari fără probleme printre crengile copacilor. Sapanul planează cu ajutorul unei membrane pieloase cu blana. Poate zbura 100 m când nu este vânt si chiar mai mult dacă este ajutat de vânt.

Povestea trenului

Totul a început, de fapt, acum mai bine de 2500 de ani, în Grecia Antică, odată cu dezvoltarea unor căi speciale, trasate pe mijlocul drumurilor, pentru a uşura povara animalelor care trageau carele pline si grele. 

Foto: tripadvisor.com

Mai intai au fost vagonetele inventate pentru a usura transportul minereurilor extrase din galeriile subterane. Ele erau trase de catre cai pe sinele de lemn.

Apoi, în jurul anului 1600, în Anglia, apar sinele din fier, a căror formă este mult mai apropiată de cea pe care o cunoaştem astăzi cu toţii. 

Dupa ce James Watt inventează primul motor cu aburi,  Matthew Murray a dat lumii prima locomotivă cu aburi, care functiona pe sinele de lemn.
Inventatorul englez George Stephenson este cel care a dezvoltat locomotiva cu aburi "Rocket", destinată numai căilor ferate și nu altor tipuri de drumuri. În foarte scurt timp, maşinile de acest tip au ajuns pe continentul american, unde au fost folosite, într-o primă fază, pentru a ajuta la "civilizarea" aşa-numitului "Vest Sălbatic". 

O etapă foarte importantă în istoria trenurilor a fost cea a folosirii locomotivelor cu motoare Diesel. Acestea au fost utilizate pe scară largă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta a dus la dispariția firelor electrice, locomotiva având în interior propriul generator.

Nevoia omului de a călători cât mai departe a dus la apariția unor trasee foarte lungi și aproape imposibil de construit. Astfel, trenul Orient Express, care inițial a avut ruta Paris – Istanbul, (trecând și prin România) precum și Transsiberianul (7.500 km), care traversează nordul înghețat al Rusiei, sunt printre cele mai mari realizări ale vremii.

În 1836, în Rusia și în Statele Unite se construiesc primele vagoane de dormit pentru trenurile care parcurgeau distanțe mari. Pe atunci, paturile nu erau suspendate, ci fixate de podea. 

Vagoanele din oțel apar în 1859, urmând și înlocuirea șinelor de fier cu cele din oțel, în 1863. 

Tunelurile prin munți sunt o invenție a americanilor, care a dus treptat la dispariția diligențelor (trăsurile trase de mai mulți cai, care traversau Vestul Sălbatic)

Trenul Shinkansen (numit și „trenul glonț”) devine în 1964 cel mai rapid tren din lume.

În 1981, francezii construiesc TGV-ul (train à grande vitesse – tren de mare viteză) care deține și astăzi recordul: 574,8 kilometri pe oră, stabilit în 2007

În țara noastră, istoria trenului începe în 1854, o dată cu darea în folosință a primei căi ferate, între localitățile Oravița și Baziaș. Au urmat rutele Cernavodă – Constanța (1860) și București – Giurgiu (1869). 

Spune adevarul!

O poveste scurta dar foarte educativa

Sunetul si litera A, a

Alba e câmpul, alba-i strada...

A căzut vârtos zăpada!...

Numai ciorile pe pari,

In hăinuțe de cosari,

Puncte negre zgribulite,

Nu se lasă-n alb vopsite.

De-atât alb m-as tot mira

Ca-n copilărie: A.... a...a...!

Scrierea literelor de mana

Pasii pe care ii urmam in scrierea literei: 

Afabetul literelor de mana

– intuirea literei, descrierea ei;
– numirea elementelor componente in ordinea in care se scriu (de exemplu pentru litera "a" mic de mana este formata din: o " codita" , un oval, bastonas cu intorsatura in jos.);

Sfatul jucariilor

de Mache Iliut

Desi ora e tarzie,
Uite, nici o jucarie
Nu poate dormi.
Azi sunt toate suparate
Si raman la sfat cu toate
Pana-n zori de zi!

- Uite, spune-o minge mica,
Nicu m-antepat!
Mi-am piedut puterea toata
Si m-am dezumflat.

- Coada mi-a taiat c-o lama!
Spune un catel,
Si de-atunci mi-e tare teama
Sa ma joc cu el.

Invatam sa citim ceasul

"N-are mâini şi totuşi bate,
Bate-ntr-una zi şi noapte.
Şade oriunde l-ai pune
De-l priveşti- timpul ţi-l spune."

Turtita fermecata

• Priveste imaginea si spune ce personaj din poveste lipseste. 

Prietenii

Radu si Ionel erau prieteni buni, desi Radu era mai mare. El era elev in clasa a II-a iar Ionel nu era inca scolar. Intr-o zi, Radu a venit in vizita la prietenul sau care se juca in curte cu un vaporas de tinichea.
- Buna ziua, Ionele!
- Buna ziua, Radule! Hai sa ne jucam "de-a

Vorba dulce, mult aduce

Intr-o zi, spuse mama Ioanei, fetita mea a venit de la scoala, a aruncat ghiozdanul pe un scaun, pardesiul pe altul si foarte grabita s-a asezat la masa. Ii era tare foame!

Ridichea uriasa

Un bunic si o samanta fermecata, de atat este nevoie sa apara o poveste minunata cu o ridiche uriasa.

1. Din ce poveste face parte aceasta imagine?

Călătoria picăturii de ploaie

  Într-o dimineaţă toropitoare de vară, Picătura de ploaie, care locuia împreună cu surorile ei în Căsuţa Ploii din cer, porni într-o mică plimbare pe cer. 

- Vai, ce cald este, spuse picătura de ploaie, către una dintre surorile sale, pe măsură ce privea pământul aproape uscat din cauza secetei.

Ochii trişti ai Picăturii de ploaie se îndreptară apoi şi spre oamenii care trudeau la munca câmpului, încercând cu greu să reziste arşiţei. 

- Ai, ai, ai!, aş vrea atât de mult să-i ajut pe oameni!, spuse încet Picătura de ploaie. Cred că, dacă oamenii ar avea ploaie, atunci ar putea munci mai bine, n-ar mai fi flămânzi şi nici însetaţi!

Plimbarea cu liftul- Joc matematic

  Un joc destul de simplu și foarte eficient. Fiecare copil deține o foaie imprimată cu trei blocuri. Întâi se lucrează cu primul bloc

Vocalele

O poezie care-i poate ajuta pe elevi să învețe vocalele:

Am o casă mare 

A-A-A!

E mare, mare !

Eu , ea, el și ele

E-E-E!

Sa ne jucam cu literele - Alphabet Snake

Am descoperit un joc dragut prin care copiii descopera :

• ordinea literelor alfetului 
• literele mari de tipar. 
• literele micide tipar.

Decupati literele din partea de jos a foii si lipiti-le pe corpul sarpelui in ordine alfabetica:

Minunata poveste a literelor

Dupa ce micutii au invatat rand pe rand fiecare litera din alfabet, se straduiesc singuri sa descifreze povestea dorita.
Eu le-am oferit copiilor posibilitatea de a se aventura in lumea literelor, dandu-le o foaie si un creion si spunandu-le sa faca ei o poveste pentru fiecare litera in parte. Se uitau mirati la mine si nu stiau cu ce sa inceapa. Am cautat in biblioteca prima mea carte pe care am citit-o cand eram mica si pe care nu am uitat-o niciodata:

Cine e curat si vesel

Nu uitati!

de S. Mihnea

Zilnic cu o periuta
Dintii curate-i usor
Caci de n-o faci,ei se strica

                     Si te dor!

Micul atelier - cum sa facem un mar?

Bunătate

de Maurice Careme din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu

Trebuie mai mult decât un măr,

Să umpli un paner.

Joc de cuvinte

de Elisabeta Preda

Un papuc - e un papuc

Ce-l tot pierzi, mereu uituc!

Despre luna - spui ca-i una.

Una spui si despre buna, 

Hai sa numaram frumos

Unu-i numarul pe care

Il cunoaste fiecare.

Doi, ochii nostri amandoi.

Zilele saptamanii

De la unu-ncepi s-aduni

Prima zi se cheama luni.

Bondarul leneş de Elena Farago

O furnică mititică, 

Cât un grăuncior de mei,

Duce-n spate o greutate,

Buburuza de Eugen Jianu

Au iesit ghioceii albi, bânduşele galbene şi toporaşii albaştri. Albinele îşi deretică stupul. Ca mâine or să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiştile

Furnica si Porumbita de Lev Tolstoi

Furnica veni la malul pîrîului, căci i se făcuse sete. Un val o luă pe sus şi era gata să o înece. O po­rumbiţă tocmai trecea în zbor cu o crenguţă în cioc. Văzînd furnica

Călătoria furnicii Ciupi de Vitali Kuzovik

Daca ieri am vorbit despre furnicuța Otiliei Cazimir (din poezia "Gospodina"), astăzi copiii au fost curioși sa afle și alte noutăți despre aceste micuțe insecte. Am hotărât ca cea mai frumoasa lecție despre furnicuțe ar fi sa le citesc despre neascultătoarea Ciupi.

Gospodina de Otilia Cazimir

Otilia Cazimir, nascuta Alexandra Gavrilescu, la data de 12 februarie 1894, era cel de-al cincilea copil al invatatorilor Ecaterina si Gheorghe Gavrilescu. Si-a petrecut copilaria

Fetita in ploaie

Luati repejor cateva culori,o foarfeca, lipici si imaginatie...

Ia uitati, ce minunatie puteti sa realizati!

La Multi Ani, nemuritorului Donald!

La 9 iunie 1934, răţoiul Donald, unul dintre cele mai iubite personaje de desene animate, apare pentru prima oară în lumea filmului, în „The Wise Little Hen”,