Luna

Galileo Galilei a inventat primul său telescop terestru cu refracție

Asemenea tuturor invențiilor importante ale omenirii, telescopul este unul dintre obiectele ale căror începuturi sunt înconjurate de controverse. Nu se ştie cu siguranţă cine l-a creat, dar se ştie cine și ce îmbunatățiri i-a adus.

Astfel, una dintre cele mai fructoase perioade a invenţiilor, Renaşterea, a găzduit şi apariţia primului astfel de obiect "miraculos". Istoria atribuie invenţia telescopului, în anul 1608, olandezului Hans Lippershey, manufacturier de ochelari din oraşul Middleburg, care, deşi nu se ştie dacă a fost cu adevărat prima persoană care a construit un asfel de obiect, este cu siguranţă cel care l-a făcut cunoscut lumii. Cea mai des istorisită poveste este aceea că a manufacturierul a privit, absolut întâmplător, prin două lentile suprapuse observând că imaginea bisericii din oraş era cu mult mai aproape decât în realitate, observând în detaliu chiar şi girueta (instrument meteorologic pentru determinarea direcţiei şi intensităţii vântului n.r.) montată pe turla bisericii. Astfel, primul telescop a fost gândit ca un artificiu pentru a atrage clienţii în magazinul în care se vindeau ochelari, Lippershey construindu-l dintr-un tub în care a montat două lentile de dimensiuni diferite.

Primele telescoape nu erau folosite pentru observarea cerului ci erau folosite în scopuri militare, pentru a detecta armatele care avansau sau vapoarele. Știrea despre descoperirea telescopului s-a răspândit rapid în Europa. Tehnicile de lustruire a sticlei cunoscute încă din secolul 13 au făcut ușoară construirea și dezvoltarea telescopului. Istoricii îl creditează pe omul de știință italian Galileo Galilei cu prima folosire a telescopului pentru observarea obiectelor cerești. Acesta a folosit in 1609 un telescop făcut de el însuși cu care putea mari obiectele de 20 de ori. Telescopul lui Galileo funcționează prin refracția luminii si este de asemenea cunoscut ca telescop refractar.

El a descoperit 4 luni care orbitau în jurul planetei Jupiter. In anul următor el a descoperit ca Calea Lactee are milioane de stele, a văzut petele negre de pe suprafața Soarelui și a făcut o harta a Lunii.

Fisa de lucru - Capra cu trei iezi

Citește povestea "Capra cu trei iezi"

- De cine este scrisa?
R: de Ion Creanga

- De ce se numeste asa povestea?
R:"Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte."

"Are doua mici cornite,
Coada scurta si barbita,
Bea intr-una multa apa
Oare cum o cheama?"

Cei trei prieteni

Trei fluturi, buni prieteni , se jucau pe câmpie, într-o frumoasă zi de vară; unul avea aripile albe, celălalt galbene-aurii, iar aripile celui de-al treilea erau roşii. Ai fi zis că-s trei flori vii, care se leagănă pe florile de pe câmpie. Dar iată că, în vreme ce fluturii se jucau de-a prinselea, se porni deodată o ploaie repede de vară.  Cei trei fluturaşi se grăbiră să-şi caute un adăpost. Întâlniră în drum o margaretă albă, care-şi clătină floarea sub picăturile de ploaie.

- Bună margaretă, primeşte-ne sub petalele florii tale! Noi suntem mici şi aripile noastre-s tare gingaşe, picăturile grele de apă ni le distrug.

- Sunteţi prea mulţi, le răspunse margareta. Eu aş putea primi numai pe fluturele alb, care seamănă cu mine ca un frate cu sora lui. Ceilalţi doi mergeţi mai departe şi căutaţi-vă adăpost!

Dar fluturele alb zise prietenilor săi:

         - Să zburăm mai departe! Mai degrabă voi lupta cu ploaia, decât să mă despart de voi!       

Ciresel si Ciresica

"Ciresel si Ciresica,
Doua fructe atatica, 
Rotunjoare si gustoase,
Foarte, foarte sanatoase,
Sus, pe-o cranga se jucau,
Sub soare se leganau
Pana a venit fetita 
Si Le-a rupt din pom, codita!"

Completeaza desenele cireselor si coloreaza-le:

Joc pentru copii:

Copiii sunt asezati doi cate doi, fata in fata. Isi duc palmele intinse in fata si vor trebui sa isi bata palmele in timp ce spun poezia:

“ Ciresica vinde mere
Ciresel vine si cere
Ciresica nu se-dura
Ciresel vine si fura
Cate mere a furat
Ciresel neobrazat?”

Copilul la care s-a terminat poezia trebuie sa aleaga o cifra de la 1 la 10. Dupa ce alege va continua jocul numarand pe rand, pana la cifra aleasa. Cand ajuge la cifra dinaitea celei alese, copilul la care ajunge cifra trebuie sa-l atinga pe cel care urmeaza, asfel il scoate din joc. Daca nu reuseste sa il atinga, iasa el din joc. Castiga copilul care reuseste sa ramana in joc pana la final.

Surse:
"Indrumator metodic", Ed. Pedagogica Bucuresti
"Seturi educationale", Ed Diana

Mai citeste si

• Fabula cireselor
• La cirese 
• Poezia Vara

Fabula cireşelor

Coloreaza ciresele de mai jos si spune o poveste despre ele:

Într-o zi, pe la ‘nserat

Când cireşul s-a culcat,

O cireaşă mai frumoasă

Şi o cireşică sfioasă

Tăifăsuiau fără ‘ncetare

Iar cireaşa striga tare:

La cirese - de Ion Creanga

Citim si coloram:

"Odată, vara, pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câteun cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Intru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat.

— Nu-i acasă Ion, zise mătușa Mărioara; s-a dus cu moșu-tău Vasile sub cetate, la o chiuă din Codreni, s-aducă niște sumani.

Vara-fisa de lucru

1. Care sunt lunile de vara?
2. Ce fenomene ale naturii întâlnim de obicei vara?
3. Ploaia de vara este anunțata de 

• sunete
• tunete
• clopote

4. Ordonează tablourile care reprezinta momentele unei ploi de vara:

Vara - de Vladimir Pop Marcanu

Vara e stăpâna ploii

Și a focului din soare,

Ea e zâna ce ne-aduce

Zilele dogoritoare.

În cuptorul ei se coc

Pepeni galbeni, o minune!

Piersici mari cu miez de foc,

Pere, vișine și prune.

Ploaie De Vara In Lanul Cu Maci

Degetica de Hans Christian Andersen

A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaș, dar nu știa de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare și i-a spus: "Uite, aș vrea să am un copilaș, nu poți să-mi spui cum să fac să îl găsesc?" 

- Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să știi că nu-i orz de-acela ce crește pe ogoare și pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l și pune-l într-un vas cu flori și ai să vezi ce iese. 

- Mulțumesc, mătușă - a spus femeia și i-a dat babei cinci bănuți; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz și îndată a răsărit o floare mare și frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită. 

- Ce floare drăgălașă! a spus femeia și a sărutat petalele roșii și galbene, și cum le-a sărutat, floarea s-a deschis pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că drept la mijloc ședea pe pistilul verde o fetiță mititică de tot, gingașă și drăgălașă, și nu era mai mare decât un deget și de aceea i-au spus Degețica. 

I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporași, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici ședea noaptea, dar ziua se juca pe masă.

Degetica de Hans Christian Andersen - fisa de lucru

Hans Christian Andersen a fost un scriitor danez (din tara care se numeste Danemarca). 

A fost autor de poveşti. Poveştile lui au fost traduse în peste 100 limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. 

Printre cele mai cunoscute poveşti sunt: „Prinţesa şi mazărea”, „Mica sirenă”, „Soldăţelul de plumb”, „Răţuşca cea urîtă”, ”Crăiasa zăpezilor”si nu in ultimul rand "Degetica".

1. Dupa ce cititi povestea Degeticai răspundeti la următoarele întrebări!

- Cine este Degetica ?

- Cum a venit pe lume Degetica ?

- Ce s-a întâmplat într-o seara, pe când fetita dormea în pătucul ei ?

- Cum a scăpat Degețica să nu se mai mărite cu fiul broaștei?

- Unde a găsit adăpost, pe timpul iernii, după mai multe peripeții?

- Cu cine a vrut șoarecele s-o mărite pe Degețica?

- Cine a ajutat-o pe Degetica sa scape de sobolul cel bogat care nu iubea lumina ?

- Care este finalul povestii?

2. Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor: 

gingaşă, jilvă, a plînge amar, s-au adunat la sfat.

3. Alcătuiesc propoziţii în care cuvintele “ochi”şi “broască”să aibă înţelesuri diferite.

4. Următoarele idei sunt încurcate. Vă rog să le ordonaţi conform evenimentelor întâmplate.

□ Împrietenirea cu rândunica.

□ Răpirea fetiţei

□ Întîlnirea cu Împăratul Florilor

□ Ajutorul peştişorilor

5. Ghiciti ghicitoarea mea:

Doua mame sunt pe lume
Care poarta același nume
Si au zece copilași
Harnicei și drăgălași.
(Palmele, iar copilasii sunt degetelele)