Structura anului scolar 2016-2017

Modificarea structurii anului scolar 2016-2017 a fost aprobata de noul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru. Astfel, conform calendarului anuntat de Ministerul Educatiei, scoala va incepe pe 12 septembrie 2016, iar primele trei zile vor reprezenta perioada de acomodare si vor fi cuprinse in programul "Scoala Altfel"

In perioada 12-14 septembrie, se va desfasura prima etapa a programului "Scoala Altfel", perioada in care elevii se vor acomoda cu profesorii, cu noii colegi si cu reluarea cursurilor dupa vacanta de vara. Ordinul de ministru include asadar si modificari referitoare la programul "Scoala Altfel", care va fi extins pentru o perioada de 8 zile - cele 3 la inceputul anului scolar si alte 5, pe o perioada stabilita de fiecare unitate de invatamant.

Ordinul ministrului Educatiei prevede ca anul scolar 2016-2017 are 35 de saptamani de cursuri, insumand 169 de zile lucratoare, si se structureaza in doua semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017) si semestrul al II-lea (13 februarie 2017 - 23 iunie 2017). Ziua de 15 septembrie este dedicata festivitatilor pentru deschiderea anului scolar 2016-2017.

Cursurile se structureaza in doua semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017) si semestrul al II-lea (13 februarie 2017 - 16 iunie 2017), informeaza Ministerul Educatiei. 

Vacantele elevilor sunt programate astfel: vacanta de iarna - 24 decembrie 2016 - 8 ianuarie 2017, vacanta intersemestriala - 4 -12 februarie 2017, vacanta de primavara -19-30 aprilie 2017 si vacanta de vara - 17 iunie - 10 septembrie 2017. De asemenea, in saptamana 29 octombrie - 6 noiembrie 2016, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta. Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar se incheie in data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a opta, in data de 9 iunie 2017. 

Anul scolar 2016-2017 se incheie, prin exceptie de la calendarul initial, in data de 2 iunie 2017 pentru clasele terminale din invatamantul liceal, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 16 iunie 2017.

In zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri. Unitatile de invatamant si inspectoratele scolare judetene vor marca prin manifestari specifice, conform planificarilor existente la nivelul fiecarei scoli, zilele de 5 octombrie (Ziua internationala a educatiei), 5 iunie (Ziua invatatorului) si 1 iunie (Ziua copilului).

Articol preluat de pe portalinvatamant.ro

Greierele și furnica de Jean de La Fontaine

Jean de La Fontaine (1621 - 1695), scriitor francez, celebru pentru fabulele sale.

Fabula „Greierele și furnica” este o scurtă povestire în versuri.

Și-a pierdut vara cântând Greierele, și, flămând, A văzut așa, deodată, Pornind viscolul să bată. Nu se pomenea fărâmă De gânganie sau râmă, Și nemaigăsind nimica, Dete fuga-mpleticit La vecina lui, furnica.

Secretul zborului

Ati privit vreodată păsările pe cer și v-ați gândit ca zborul pare foarte simplu? Cu secole în urma, oamenii visau sa zboare ca păsările. Unii au mers chiar mai departe și au fluturat în zadar din aripi construite din pene. Dar corpul omenesc este greu și nu are mușchii necesari pentru a zbura. Pionierii aviației au înțeles repede ca, înainte sa devina asemeni păsărilor era necesar sa înțeleagă cum zboară acestea.

Păsările zboară mai sus, mai departe și mai repede decât orice alte animale zburătoare. Multe specii pot traversa oceane și continente întregi în timpul migrațiilor. Lungimea și lățimea aripilor influențează viteza și distanta de zbor a unei păsări.

Unele animale care locuiesc în pădure pot sari fără probleme printre crengile copacilor. Sapanul planează cu ajutorul unei membrane pieloase cu blana. Poate zbura 100 m când nu este vânt si chiar mai mult dacă este ajutat de vânt.

Povestea trenului

Totul a început, de fapt, acum mai bine de 2500 de ani, în Grecia Antică, odată cu dezvoltarea unor căi speciale, trasate pe mijlocul drumurilor, pentru a uşura povara animalelor care trageau carele pline si grele. 

Foto: tripadvisor.com

Mai intai au fost vagonetele inventate pentru a usura transportul minereurilor extrase din galeriile subterane. Ele erau trase de catre cai pe sinele de lemn.

Apoi, în jurul anului 1600, în Anglia, apar sinele din fier, a căror formă este mult mai apropiată de cea pe care o cunoaştem astăzi cu toţii. 

Dupa ce James Watt inventează primul motor cu aburi,  Matthew Murray a dat lumii prima locomotivă cu aburi, care functiona pe sinele de lemn.
Inventatorul englez George Stephenson este cel care a dezvoltat locomotiva cu aburi "Rocket", destinată numai căilor ferate și nu altor tipuri de drumuri. În foarte scurt timp, maşinile de acest tip au ajuns pe continentul american, unde au fost folosite, într-o primă fază, pentru a ajuta la "civilizarea" aşa-numitului "Vest Sălbatic". 

O etapă foarte importantă în istoria trenurilor a fost cea a folosirii locomotivelor cu motoare Diesel. Acestea au fost utilizate pe scară largă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta a dus la dispariția firelor electrice, locomotiva având în interior propriul generator.

Nevoia omului de a călători cât mai departe a dus la apariția unor trasee foarte lungi și aproape imposibil de construit. Astfel, trenul Orient Express, care inițial a avut ruta Paris – Istanbul, (trecând și prin România) precum și Transsiberianul (7.500 km), care traversează nordul înghețat al Rusiei, sunt printre cele mai mari realizări ale vremii.

În 1836, în Rusia și în Statele Unite se construiesc primele vagoane de dormit pentru trenurile care parcurgeau distanțe mari. Pe atunci, paturile nu erau suspendate, ci fixate de podea. 

Vagoanele din oțel apar în 1859, urmând și înlocuirea șinelor de fier cu cele din oțel, în 1863. 

Tunelurile prin munți sunt o invenție a americanilor, care a dus treptat la dispariția diligențelor (trăsurile trase de mai mulți cai, care traversau Vestul Sălbatic)

Trenul Shinkansen (numit și „trenul glonț”) devine în 1964 cel mai rapid tren din lume.

În 1981, francezii construiesc TGV-ul (train à grande vitesse – tren de mare viteză) care deține și astăzi recordul: 574,8 kilometri pe oră, stabilit în 2007

În țara noastră, istoria trenului începe în 1854, o dată cu darea în folosință a primei căi ferate, între localitățile Oravița și Baziaș. Au urmat rutele Cernavodă – Constanța (1860) și București – Giurgiu (1869). 

Spune adevarul!

O poveste scurta dar foarte educativa